Cunoaşteţi cu toţii povestea translatării noastre la capitală, relatată de Locke aici. Subscriu la tot ce a spus el, adăugând un propriu şi personal "Zomg me makes games, mommy!!" fiindcă, într-adevăr, primele experienţe la lucru au fost fantastice.  Citeşte mai departe »

 Studiourilor din lumea-ntreagă, eu vă dau un singur sfat/ Nu lansaţi întotdeauna MMO-uri de **t.  Citeşte mai departe »

Economia se duce azi de râpă, numai ca să îşi revină mâine pe un picior, cam şchiop, ce e drept, dar ce am mai critica dacă totul ar merge bine? Mânată de patosul lui Khris legat de preţul mult prea piperat al benzinei româneşti, nu m-am putut abţine de la o partidă sănătoasă de Ranch Rush, unul dintre acele joculeţe accesibile online, via Yahoo Games, şi cu un demo suficient de consistent cât să mă ţină circa o jumătate de pauză de masă (în timp de mi-am mâncat deja patologica plăcintă cu brânză, gândindu-mă la un strumf oarecare).  Citeşte mai departe »

Locke – Sebi – înceacă de ceva vreme să vină cu o idee de afacere ".com" aplicabilă în România. Spun afacere în mod pur general, căci în cazul lui, ţinta nu este profitul, ci oferirea unor informaţii utile, de calitate, care să fie de ajutor acelora dintre voi care se confruntă cu dileme similare. Citeşte mai departe »

 Câteodată, am tendinţa să mă delectez vizitând blogosfera românească, încercând să ghicesc personalităţi, gânduri, vise. Îmi place să cunosc oameni, însă sunt groaznică la asta faţă în faţă. Nu contează; când vine vorba de bloguri, cele autohnone au toate un glas comun. Toate se plâng de mizeriile din trafic şi transportul în comun, de conducerea neigienică de care dispunem, de toate lucrurile care ne enervează pe toţi zilnic. Aoleu, am vrut să trec strada şi nenorocitul de moldovean nu m-a lăsat, vai de mine, am fost la bancă şi am stat la coadă 3 ore jumate, văleu maică, am cumpărat ceva şi vânzătorul nu a avut o conduită corectă. Şi altele…

În prezent, jumătatea mea a pierdut cam 75% din venituri şi, în afară de faptul că nu ne mai permitem mai nimica, trăim cu frica imposibilităţii de a plăti rata cea mare la bancă. Suntem victimele sistemului, dar când ne-am luat casă nouă am ştiut ce facem. De asemenea am ştiut şi că nu toate locurile de muncă sunt sigure. Am ştiut tot; nu suntem victime. În mod normal, în aceste condiţii aş fi un pachet de nervi. Poate că există o parte ascunsă în mintea mea care acţionează ca o barieră, un analgezic, un drog, dar în acest context, sunt totuşi cât se poate de calmă. Şi plină de speranţă. Şi fericită. Şi… uşor nedumerită.

Citeşte mai departe »

Like any Great Huntress, I need a lair of my own, and to stop abusing the kindness of a – sorry, this is impossible to translate – Drujbist.  

So the new lair of The Huntress is here. Please note that it’s exclusively in English and so I would appreciate the comments (fow which I

Citeşte mai departe The lair of The Huntress

Why: This was my first true game dev application and my first true grasping of the idea that this is what I want to do in life. I was motivated by El Drijver, lead game designer for The Chronicles of Spellborn, who gave me his regular game design test because I asked him to (ok, forced him to ), and later pressured me to fill it in because we were both curious about my abilities. Writing for this test was the prime thing that made me realize how fun it must be to be involved in creating a game, especially as a game designer.

Citeşte mai departe »